Ispita


Desigur e-o ispită dulce,
să uit de tot și să mă prind
pe-o clipă soarta să m-arunce
la tine-n brațe clocotind.

Să  simt atingerea fierbinte
pe-a mea făptură în arsuri
și să-mi las buzele strivite
de focul dulcei tale guri.

Și în privirea ta stelară
să mă inec de mii de ori,
să-ți ascult vocea de vioară,
ce îmi trezește dulci fiori.

Să savurăm în doi dulceața
ce s-a prelins din mângâieli,
și să-mi lipesc de tine fața,
când dulce-dulce tu mă-nșeli.